CORELATII ENERGETICE

Acupuncture

luni, 29 august 2011

FUNDAMENTE ALE TERAPIILOR VINDECATOARE- http://www.quibono.net/capitolele_7_8.html

Natura este la toate nivelurile ei un ansamblu complex de ritmuri. La o extremă avem enormele cicluri ale Universului, ce se măsoară în ani-lumină, la cealaltă minusculele oscilaţii ale atomilor şi particulelor subatomice, cu milioane de vibraţii pe secundă. În acest spectrum enorm se încadrează şi viaţa cu ritmrile ei proprii. Marele ciclu dintre naştere şi moarte, este „împănat” cu multe alte cicluri, diferite, în care atomii corpului sunt complect înlocuiţi la diferite intervale de timp (Schoenheimer 1942).    De-a lungul unei vieţii, ţesuturi precum oasele sau fasciile sunt complect înlocuite de circa 10-15 ori, în timp ce celulele pielii sau intestinului sunt înlocuite de circa 10.000 de ori! Anumite enzime au o durată de viaţă de doar câteva secunde înainte de a fi „re-înnoite” (Ratner 1979). Toate organele au propriile cicluri de activitate, cum ar fi de exemplu ovarele cu ciclul orvarian lunar. Mai scurte sunt ciclurile pulsaţiilor cranio-sacrale, respiraţia, bătăile inimii şi undele creierului, ale căror cicluri durează în medie o zecime de secundă. Şi mai scurte sunt ciclurile moleculelor, care vibrează, se rotesc, oscilează de milioane de ori pe secundă (vezi şi Cap. 9).
   În istoria spirituală a umanităţii fascinaţia acestor cicluri se poate spune că a fost permanentă, dacă ar fi să ne gândim numai la astronomie, calendare, horoscoape, zodii, etc. Ştiinţa modernă a  înlocuit multe dintre credinţele şi superstiţiile vechi cu observaţii şi măsurători exacte. Dar şi această „cercetare” în sine îşi urmează propriul ciclu, căci ideile vechilor generaţii fac periodic loc pentru „noi adevăruri”, atunci când complexul de date se modifică. După cum vom vedea, cercetarea ritmutilor biologice a fost (şi mai este încă) plină de neclarităţi şi controverse. În loc să prezentăm aici ca „fapte adevărate” diferite interpretări şi concluzii, asupra cărora se pot purta controverse la nesfârşit, vom prezenta aici doar o serie de ipoteze. O serie de constatări preliminarii care au fost confirmate sau infirmate prin cercetarea sistematică sau prin experimentele practice.
    Cercetarea medicală a descoperit ritmuri importante care au semnificaţie terapeutică, atunci când a introdus  cu scop terapeutic, pentru un „start rapid” sau pentru tratarea altor boli, folosirea pulsurilor magnetice. După ce au fost testate o serie de „semnale”, atenţia şi interesul medicinei şcolastice s-a concentrat îndeosebi asupra câmpurilor magnetice pulsatorii de frecvenţă joasă şi foarte joasă (ELF). Zona ELF este definită ca o zonă cu o frecvenţă sub 100 Hz (Miller 1986). Frecvenţe asemănătoare radiază din palmele terapeuţilor care practică atingerea terapeutică sau alte forme înrudite acesteia. Desigur, mâinile terapeuţilor nu au o frecvenţă fixă sau constantă, ci „scanează” un întreg registru (zonă) de frecvenţe, care în medicina şcolastică sunt considerate a fi necesare pentru declanşarea „startului rapid” al proceselor reparatorii ale ţesuturilor moi şi tari, despre care am vorbit în capitolele anterioare. Ori această corelaţie (frecvenţele acceptate de medicina şcolastică şi frecvenţele similare care emană din mâinile terapeuţilor), care a fost relativ de curând descoperită, este deosebit de interesantă, aşa că ne vom apleca asupra ei cu mai mare atenţie în rândurile ce urmează.
7.2 „Ferestre” de frecvenţe specifice
   În Tabelul 7.1 putem vedea câteva dintre frecvenţele deja studiate în laboratoarele de cercetări, împreună cu ţesuturile asupra cărora aceste frecvenţe au o acţiune deosebită. Uneori aceste frecvenţe sunt denumite „ferestre de frecvenţe specifice”. Informaţii şi surse ale rapoartelor originale puteţi găsi la Sisken & Walker (1995). Tot acolo puteţi citi şi asupra cercetărilor făcute cu anumite frecvenţe asupra unor anumite afecţiuni. Ca urmare a unora dintre aceste studii au rezultat o serie de US-Patente (de ex. Sandyk 1995, Liboff et al. 1993).
FrecvenţăAcţiune
 2 HzRegenerare a nervilor
 7 HzCreştere a ţesutului osos
10 HzVindecarea ligamentelor
15, 20 şi 72 HzDiminuarea necrozei dermei, stimularea capilarizării şi proliferarea fibroblastelor
25 şi 50 Hz
Efect sinergetic asupra NGF (nerve growth factor)


7.1 Înregistrarea unui semnal provenit de la mâna unui terapeut, făcută de Dr. John Zimmerman. Frecvenţa nu este uniformă, constantă, ci oscilează între 0,3 Hz şi 30 Hz (cu marea majoritate a activităţilor în zona 7-8 Hz). Acoladele indică segmentele de oscilaţii care corespund aproximativ  „ferestrelor de frecvenţe” din Tabelul 7.1 (15 Hz=capilarizare, proliferare a fibroblastelor, diminuarea necrozei pielii; 10 Hz=vindecarea ligamentelor; 7 Hz=creştere osoasă; 2 Hz=regenerarea nervilor).
Definiţia „energiei vindecătoare”
   Este evident faptul că există o concordanţă între radiaţiile biomagnetice care provin de la mâinile terapeuţilor şi „ferestrele de frecvenţe specifice” pe care le-au constatat şi certificat cercetătorii din domeniul biomedicinei. Totuşi, oricât de interesante sunt aceste coincidenţe, ele nu dovedesc încă prea multe. Sunt necesare încă o serie de cercetări în această direcţie. Iar cercetarea porneşte întotdeauna de la o ipoteză ce trebuie verificată sau dimpotrivă, infirmată. Tocmai de aceea îndrăznim aici să formulăm o ipoteză, care în acelaşi timp poate fi considerată ca fiind o definiţie a „energiei vindecătoare”, independent de faptul că această energie este produsă de un aparat sau de mâna unei persoane.
Definiţie şi IPOTEZĂ
„Energia vindecătoare” – indiferent dacă este produsă de un aparat sau de către corpul omenesc – este energia unei anumite frecvenţa sau domeniu de frecvenţe, care stimulează refacerea (procesul reparatoriu) unui ţesut.
Participarea altor frecvenţe
   Experimentele medicale cu energii nu se limitează doar la zona ELF a spectrului de frecvenţe. Aparate cum ar fi de exemplu „Diapulse”, care generază o frecvenţă de 27 MHz (27 de milioane de pulsuri pe secundă) au fost intensiv studiate. În încercările clinice efectuate cu „Diapulse” în cazurile de răniri, s-a certificat faptul că tumefierile scad (se diminuează), rănile se vindecă mai rapid, regenerarea nervoasă este stimulată şi durerile sunt atenuate; chiar şi refacerea funcţională este mai rapidă. Indicii asupra acestor fapte se pot găsi în sinteza efectuată de Sisken & Walker (1995).
   În Imaginea 7.1 este cuprinsă numai zona energetică a spectrului ELF, care radiază din mâinile terapeuţilor în cadrul atingerii terapeutice (terapeutic touch). Dar fără îndoială că mai există şi alte frecvenţe şi forme energetice implicate. Acestea pot fi parţial explicate prin „oscilaţiile-Frölich“ pe care le-am prezentat în Cap.4. Toate frecvenţele produse de corp indică de regulă Armonii şi Sub-armonii (supratonuri şi subtonuri, adică semnale care sunt multipli exacţi sau fracţiuni ale “tonurilor de bază”). Faptul că foarte probabil sunt pe deasupra implicate şi radiaţii infraroşii, am arătat în Cap. 6.
    Există motive pentru a considera că radiaţiile infraroşii produse de mâna unui terapeut pot stimula creşterea celulară, ADN-ul, sinteza proteinică şi respiraţia celulară (cercetări făcute asupra maeştrilor Qi Gong). Există material documentar şi asupra radiaţiilor de microunde (Enander & Larson 1977) şi de lumină (Rattemeyer et al. 1981, F.A.Popp et al. 1992) care provin de la sistemele vii. Inima, spre exemplu, crează diferite feluri de frecvenţe şi energii, care se răspândesc prin sistemul circulator în întregul organism, către fiecare celulă. Cea mai înaltă frecvenţă o posedă pulsatile electromagnetice, urmate de “tonurile” inimii, undele tensiunii sangvine şi oscilaţiile calorice (radiaţii infraroşii, radiaţii calorice). Russek & Schwartz (1996) au desemnat acest complex al radiaţiilor inimii ca fiind un „sistem energetic dinamic“ şi au considerat că acest sistem are potenţial de schimb informaţional, respectiv de comunicare, în întregul organism.

duminică, 21 august 2011

Înţelegerea dintre pacient şi vindecător - www.tratamentereiki.info

Când vindeci pe alţii, este în primul rând necesar să explici pacientului că este nevoie de efort şi din partea lui. Aceasta poartă numele de  „angajament de vindecare”. Ideal este să ai 3 şedinţe, una după alta, la diferenţe mici de timp. Asta nu înseamnă totuşi să fie 3 zile una după alta. O persoană tratată REIKI atinge starea optimă de sănătate pentru că prin tratament este repusă  pe lungime de undă cu Dumnezeu. Dacă o persoană nu se angajează să se ţină de tratament, ar fi o idee bună nici să nu te apuci.  Tratând oameni care n-au voinţă sau nu le pasă dacă se vindecă sau nu, poate crea mai mult rău decât bine. De asemeni, ai nevoie ca pacientul să se angajeze pe calea perfecţionării, să dorească să devină un om mai  bun. Fără aceasta, nu are nici un rost să începi tratamentul. Spune-le pacienţilor că devenind dragoste  sau iubire, ei devin întregi.
          Un alt mod de a-ţi da ţie însuţi puterea ca vindecător şi de a fi sigur că lucrurile decurg în concordanţă cu planul divin, este să foloseşti în gând afirmaţia: „Dumnezeule Mamă şi Tată, eu sunt una cu tine, eu sunt instrumentul voinţei tale”. Foloseşte această afirmaţie înaintea fiecărei şedinţe  de vindecare sau ca afirmaţie în ritualurile tale zilnice şi vei observa că puterea de vindecare se amplifică. De asemeni, folosind această afirmaţie, înlături orice responsabilitate sau speranţe pe care le-ai putea simţi în timpul  şedinţei de tratament. Este o mare diferenţă ca finalitate, atunci când abandonezi toate rezultatele vindecării  în mâinile  voinţei divine. De asemeni, această afirmaţie ia  presiunea morală deasupra persoanei tale.
          Unii oameni au nevoie să treacă prin mai multe şedinţe de vindecare pentru a învăţa noi obişnuinţe (să se schimbe). Noi, ca şi facilizatori de vindecare, putem să-i ajutăm pe pacienţii noştri să treacă prin aceste procese mult mai rapid, mai lin şi mai uşor şi putem să uşurăm manifestările fizice ale bolii. Trebuie să înţelegem că cel puţin 98%  din boală se manifestă mai întâi la nivelul corpului emoţional, înainte de a se manifesta în corpul fizic cu toate simptomele fizice caracteristice (boală). Acest mecanism se pare că nu-l înţeleg medicii alopaţi. Cei mai mulţi medici nu dau importanţă prea mare stării emoţionale. Şi dacă ar lua în seamă starea emoţională, ar da tranchilizante  sau alte prescripţii similare, cu scopul de a opri pacientul de a gândi.  Bineînţeles că aceasta nu este o soluţie a problemei. Ţine cont că nu există probleme ci numai soluţii. Se poate întâmpla să  lucrezi cu pacientul şi pe plan emoţional. Această informaţie  se va găsi mai încolo, în această carte.

Uimitorul bărbat care a trăit 250 de ani

Acesta a fost titlul unui articol apărut în New York Times la data de 6 mai 1933, când ziarul anunţa moartea lui Li Ching Zuen, un vin­de­că­tor chinez, născut în anul 1677. Documentele vremii atestau că guvernul chinez l-a felicitat cu ocazia împlinirii vârstei de 150 de ani, iar apoi la 200 de ani. „În momentul morţii sale arăta ca un bărbat de 50 de ani”, aşa cum dovedeşte şi o fotografie făcută în anul 1927. „Vindecătorul acesta s-a alăturat armatei chineze la vârsta de 71 de ani ca instructor de arte marţiale şi consultant tactic”, spune Susan Shumsky în cartea cu titlul „Ascensiunea – comuniunea cu maeştrii nemuritori şi cu fiinţele de lumină”(Ed. For You). Aceeaşi sursă citează descrierea ui­mitorului bărbat, făcută de generalul Yang Shen într-un raport militar, intitulat „O relatare reală referitoare la un bătrân în vârstă de 250 de ani, purtător de noroc”: „Se poate deplasa foarte rapid prin munţi, deşi are aproape 250 de ani.(...) La o singură masă consumă trei farfurii de orez, pui şi alte tipuri de carne”. Secretul vieţii lungi, descris chiar de Li Ching Zuen, este acesta; „Omul trebuie să aibă inima liniştită, să rămână la fel de calm ca o broască ţestoasă, să meargă la fel de sprinţar ca un porumbel şi să doarmă la fel de adânc ca un câine”.
Secretul vieţii lungi, dezvăluit de un om  care a trăit o viaţă nefiresc de lungă, conţine trei ele­mente esenţiale; pacea interioară, calmul „broaştei ţestoase”, mersul sprinten, deci miş­carea şi somnul bun. Dar, cea mai importantă din­­tre toate, cea din care se nasc toate, şi miş­ca­­rea sprintenă, şi somnul bun este, de fapt, com­­ponenta interioară; „pacea”. „Dacă oa­me­nii ar avea inima liniştită şi ar sta mereu într-o stare de pace interioară, ar putea trăi şi un secol”, spunea acelaşi vindecător. Consul­tând biografia lui, însă, constatăm că el era ins­truit în domeniul vindecării cu ajutorul plan­te­lor medicinale şi, poate, că acesta este un alt in­gre­dient indispensabil vieţii lungi, dar unul pe care nu l-a menţionat în descrierea citată mai înainte. Este probabil, însă, ca farmacia naturii să fie doar ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit pentru cazurile în care ne pierdem pacea lăuntrică şi, o dată cu ea, ne pierdem vitalitatea, capaci­ta­tea de a ne mişca rapid, precum şi somnul bun.
Noi dobândim energie şi vitalitate prin mişcare, prin efort fizic constant, făcut zi de zi, dar şi prin somn, unde ne încărcăm bateriile uzate în stare de veghe. Uzura esenţială nu pro­vine din mişcarea fizică; consumul de energie şi lipsa de vitalitate nu au cauza într-un exces de ordin fizic, ci în unul mental, interior.
Ne obo­seşte şi ne vlăguieşte neliniştea, nu mişcarea. Ne surmenează grija şi stresul, nu munca. Ne îm­bătrâneşte ura şi iritarea, supărarea şi ne­mul­ţumirea, ne pierdem energia şi vitalitatea prin consum nervos, mai degrabă decât prin consum fizic. Un somn bun ne realimentează fizic şi psihic, ne hrăneşte cu energie şi cu pu­te­­re pentru că în somn ne reconectăm cu sursa vieţii, cu puterea „păcii interioare”, pe care n-o mai frânge mintea, nici n-o mai tulbură emoţiile şi grijile noastre. Dacă izbutim să rămânem într-o stare de calm interior şi de pace în timpul activităţilor zilnice noi rămânem în contact cu „sursa vieţii”, cu adevărul care ne că­lău­zeş­te şi ne îngrijeşte. Pacea interioară este starea noastră naturală, cum tendinţa de a ne face griji continuu şi a ne irita, a ne simţi nemulţumiţi şi nefericiţi indică tocmai faptul că ne „scoatem din priză” sau ne deconectăm de la Sinele nostru. Nu doar că suntem mai puţin inspiraţi prin ne­mulţumire şi nelinişte, nu doar că ne sugru­măm singuri energia, nu doar că întrerupem re­­laţia cu bateriile naturale ale vieţii, dar îm­bă­trâ­nim mai repede şi trăim mai puţin. „Nu te în­grijora pentru ziua de mâine, căci Dumnezeu ştie ce-ţi trebuie şi îţi va da”, spunea Iisus şi, într-un fel, spunea că mintea noastră nu ne adu­ce lucrurile de care avem nevoie, dar con­tac­tul cu pacea lăuntrică o poate face. Căci în pa­­cea aceasta tace mintea, dar vorbeşte Dum­ne­­zeu. În pacea aceasta, Egoul se topeşte, dar se aude şi se vede puterea energiei care susţine via­ţa în întregul univers. Poate că de aceea Bi­blia spune „Pacea să fie cu voi”. Căci da­că pacea-i cu noi, este tot ce avem nevoie pentru via­ţă, inclusiv ce avem nevoie pentru o via­ţă lungă.

sâmbătă, 20 august 2011

Codul etic si de practica OPMCA - extras

1. Introducere
- In acest document, termenul de “membru OPMCA” este utilizat generic si include orice membru al Asociatiei care are rolul de practician. Termenul de “pacient/client” este utilizat in sensul de beneficiar al serviciilor oferite de catre membrii OPMCA (persoane si familii beneficiari ai terapiei).
- Membrii OPMCA trebuie sa urmareasca tot timpul beneficiul maxim al pacientilor/clientilor asistati. In acest scop, ei sunt dedicati unor standarde inalte de competenta si integritate profesionala.
- Scopul acestui Cod etic si de practica este de a stabili standardele etice si profesionale pe care membrii OPMCA trebuie sa le respecte, sa ii asiste pe acestia in munca desfasurata cu pacientii/clientii, respectiv sa ii informeze si sa ii protejeze .
- Codul etic si de practica trebuie respectat de catre toti membrii OPMCA.
2. Responsabilitatea fata de pacienti / clienti
Membrii OPMCA trebuie:
-sa afiseze la loc vizibil in cabinet autorizatia de „Libera Practica” si AVIZUL OPMCA pe anul in curs.
- sa ia parte la o pregatire adecvata inainte de a incepe munca efectiva cu pacientii/clientii si sa se informeze continuu din punct de vedere profesional.
- sa isi utilizeze cunostintele, abilitatile si experienta pentru a promova pacientilor/clientilor bunastarea psiho-sociala si dezvoltarea personala.
- sa desfasoare munca intr-un mod in care sa promoveze controlul pacientilor/clientilor asupra vietii lor si sa le respecte abilitatea de a lua decizii si de a se schimba in lumina convingerilor si valorilor proprii.
- sa respecte orientarea etnica si religioasa a pacientilor/clientilor.
- sa nu faca discriminari intre pacienti/clienti pe baza religiei, genului, rasei, etniei, nationalitatii, orientarii sexuale, dizabilitatilor si clasei sociale.
- sa fie constienti de influenta pe care o pot exercita asupra pacientilor/clientilor prin natura relatiei cu acestia si sa nu ii exploateze financiar, sexual, emotional sau in orice alt mod.
- sa isi stabileasca si sa monitorizeze limitele in relatia cu pacientii/clientii si sa le aduca la cunostinta care sunt aceste limite.
- sa mentina o relatie profesionala cu pacientii/clientii atâta timp cât aceasta relatie ii este benefica pacientului/clientului. Sa nu neglijeze sau abandoneze pacientii/clientii fara a se asigura in prealabil ca acestia nu mai au nevoie de ajutor adecvat sau ca acest ajutor poate fi oferit de catre alti profesionisti. Trebuie de asemenea sa evite formarea dependentei sau prelungirea inutila a asistarii lor.
- sa trimita pacientii/ clientii altor profesionisti si sa colaboreze cu acestia atunci când acest lucru este spre binele pacientului/clientului.
- sa protejeze pacientii/clientii atunci când exista o convingere fondata pe argumente care reflecta faptul ca actiunile altor practicieni ar putea fi un pericol pentru pacienti/clienti.
- sa isi pastreze eficienta, flexibilitatea si abilitatea de a asista pacientii/clientii. Ei trebuie sa si automonitorizeze nivelul de functionare personala si sa caute ajutor sau sa renunte temporar sau permanent la asistarea pacientilor/clientilor atunci când resursele interioare sunt reduse.
- sa raspunda prompt si intr-un mod adecvat la orice plângere venita din partea pacientilor/clientilor. Ei trebuie sa se straduiasca sa remedieze situatiile in care ar putea cauza daune pacientii/clientilor si sa previna repetarea acestor situatii in viitor.
3. Confidentialitatea
- Membrii OPMCA trebuie sa pastreze confidentialitatea informatiilor personale ale pacientilor/clientilor obtinute prin asistarea lor. Confidentialitatea este o modalitate de a asigura pacientilor/ clientilor protectie si intimitate.
- Membrii OPMCA trebuie sa comunice clar care sunt limitele confidentialitatii pe care se pot baza pacientii/clientii.
- Pacientii/clientii nu pot fi observati de catre nimeni altcineva decât de catre practicianul / practicienii lor fara a primi in prealabil consimtamântul scris din partea lor.
- In cazul in care pacientul/clientul este implicat intr-o alta relatie terapeutica cu un alt profesionist, practicianul trebuie sa aiba permisiunea pacientului/clientului inainte de a se consulta cu acesta.
- Trebuie acordata atentie ca informatiile de identificare sa nu fie transmise printr-o retea de relatii confidentiale.
- Acordurile facute intre practicienii OPMCA si pacienti / clienti in privinta confidentialitatii vor continua si dupa moartea pacientului / clientului, cu exceptia cazului in care exista motive etice sau legale pentru a dezvalui informatii despre acesta.
- Membrii OPMCA trebuie sa pastreze documentele care contin date personale despre pacienti / clienti intr-o maniera care sa asigure confidentialitatea.
- Membrii OPMCA vor putea folosi materialele clinice pentru cursuri, prezentari in scris si studii de caz doar dupa obtinerea consimtamântului scris din partea pacientului / clientului sau in conditiile in care s-au luat toate masurile pentru a-i proteja identitatea
4. Competenta profesionala si integritatea
Membrii OPMCA
-sa afiseze la loc vizibil autorizatia de „Libera Practica” si AVIZUL OPMCA pe anul in curs.
- trebuie sa reprezinte in mod adecvat formarea, calificarea si experienta relevanta pentru practica.
- sa faca tot posibilul sa monitorizeze dezvoltarea propriilor competente si sa lucreze in limitele acestor competente .
- sa nu acorde asistenta profesionala atunci când functionarea normala este perturbata datorita unor dificultati personale sau emotionale, a unor boli, dizabilitati, a consumului de alcool, droguri sau din orice alt motiv.
- sa nu isi exercite rolul profesional intr-un mod care ar submina increderea publicului in munca pe care o fac colegii sau alti profesionisti.
- sa recunoasca faptul ca medicina complementara / alternativa poate fi practicata in diferite cadre conceptuale si prin aplicarea unor metode diverse. De aceea trebuie sa manifeste deschidere pentru schimbarea opiniilor si experientelor provenind din alte orientari terapeutice si sa evite discreditarea acestora pentru a pune in evidenta avantajele orientarii la care adera.
- sa lucreze in limitele legale.
- sa fie la curent cu aspectele legale care ar putea afecta munca desfasurata.
- Situatia in care un membru OPMCA
- este condamnat pentru delicte impotriva persoanei
- se angajeaza in comportamente criminale
- este exclus din alte organizatii profesionale privind delicte impotriva persoanei
- refuza sa coopereze cu OPMCA sau comitetele responsabile pentru aplicarea acestui Cod etic si de practica
poate sa atraga dupa sine masuri disciplinare adecvate situatiei, retragerea temporara sau definitiva a AVIZULUI OPMCA si implicit pierderea dreptului de libera practica , pierderea calitatii de membru.
5. Violarea Codului etic si de practica a membrilor OPMCA
OPMCA va organiza doua comitete responsabile pentru aplicarea Codului Etic si de Practica. Unul se va ocupa de cazurile în care este suspectata violarea Codului, în timp ce celalalt va fi responsabil pentru aplicarea Codului în caz de recurs.
Data valabilitatii
Acest Cod etic si de practica va fi valabil pentru toate reclamatiile primite de catre OPMCA incepând cu data de 2 APRILIE 2009.

Extras din Regulament

Extras din Regulament de organizare si functionare al ORDINULUI  PRACTICIENILOR  DE MEDICINA COMPLEMENTARA / ALTERNATIVA  din ROMANIA
Biroul Central al Ordinului Practicienilor  de Medicina Complementara/Alternativa din Romania in temeiul:
- Legii nr. 118/2007 privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă publicata in Monitorul Oficial din 08.08.2007;
- Statutului de infiintare legala, organizare si functionare a O.P.M.C.A. (Ordinului Practicienilor  de Medicina Complementara/Alternativa) din Romania inregistrat la Judecatoria Buzau ca persoana juridica fara scop patrimonial si certificat sub nr. 78 din data de 17.11.2008;
-Codului etic si de practica.al membrilor Asociatiei “ORDINUL PRACTICIENILOR de MEDICINA COMPLEMENTARA / ALTERNATIVA din Romania”
a adoptat:
Regulamentul de Organizare si Functionare al Ordinului Practicienilor  de Medicina Complementara/Alternativa din Romania.
Capitolul I
Art. 1.
O.P.M.C.A. din Romania s-a constituit la data de 17.11.2008 in baza Legii nr. 118/2007 Infiintarea, inregistrarea, organizarea si functionarea Ordinului Practicienilor  de Medicina Complementara/Alternativa din Romania s-a facut ca persoana juridica fara scop patrimonial si a fost inregistrata in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor aflat la grefa Judecatoriei Buzau. O.P.M.C.A. are ca principal obiect de activitate avizarea profesionala a practicienilor  in vederea obtinerii autorizarii de libera practica din partea Ministerului Sanatatii din Romania, apararea, controlul si supravegherea exercitarii profesiunii de practician de medicina complementara/alternativa, precum si aplicarea legilor si regulamentelor care organizeaza si reglementeaza exercitiul profesiei.
(2) Ordinul Practicienilor  de Medicina Complementara / Alternativa din Romania este autonom in raport cu orice autoritate publica sau persoana juridica de drept privat si isi exercita atributiile fara posibilitatea vreunei imixtiuni.
(3) Ordinul Practicienilor  de Medicina Complementara / Alternativa din Romania are autonomie institutionala in domeniul sau de competenta, normativ si jurisdictional.
Art. 2
Sediul Central al OPMCA din Romania este in municipiul Buzau
Art. 3
Ca autoritate publica in domeniu, Ordinul Practicienilor  de Medicina Complementara / Alternativa din Romania participa la elaborarea programelor, a actelor normative care reglementeaza domeniul medicinei complementare / alternative si realizeaza atributiile conferite de lege.
Art. 4
Ca organizatie profesionala, Ordinul Practicienilor  de Medicina Complementara / Alternativa din Romania apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor sai in toate sferele de activitate, apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a practicianului de  in exercitarea profesiei, asigura respectarea de catre practicieni de medicina complementara / alternativa  a obligatiilor ce le revin fata de pacient si de sanatatea publica.
Art. 5
Ordinul Practicienilor  de Medicina Complementara / Alternativa din Romania reprezinta interesele profesiei de practician de medicina complementara / alternativa  si actioneaza prin toate mijloacele conferite de lege, pentru dezvoltarea acesteia si pentru ridicarea prestigiului ei in cadrul vietii sociale.
Art. 6
(1) Ordinul Practicienilor  de Medicina Complementara / Alternativa din Romania, prin organismele sale, este reprezentant al corpului practicienilor  de medicina complementara / alternativa  din Romania in relatiile cu autoritatile si institutiile statului.
(2) La nivel teritorial, atributiile corpului profesional sunt exercitate de filialele zonale ale OPMCA din Romania, in conformitate cu legea si prezentul regulament.
Art. 7
Ordinul Practicienilor  de Medicina Complementara / Alternativa din Romania isi exercita atributiile de autoritate publica si profesionala, conferite de lege si de prezentul regulament, in urmatoarele domenii principale de activitate:
a) imagine, relatii interne si externe;
b) etica si deontologie profesionala;
c) educatie profesionala continua;
d) legislatie si asigurari de sanatate;
e) studii si strategii de dezvoltare;
f) avizari;
g) profesional-stiintific si invatamant;
h) probleme socio-economice, financiar-contabile si administrativ;
i) secretariat.
Art. 8
(1) Ordinul Practicienilor  de Medicina Complementara / Alternativa din Romania este organizat si functioneaza pe criterii teritoriale la nivel  central si zonal, conform legii.
(2) Filialele zonale au personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu, precum si autonomie organizatorica si financiara, in conditiile legii si ale prezentului regulament.
Art. 9
Alegerea organelor reprezentative si de conducere ale OPMCA cu respectarea principiilor democratice si al egalitatii tuturor membrilor, indiferent de specialitate, conform  regulamentului electoral aprobat de Biroul Central.

Regulament de organizare si functionare al OPMCA

Regulament de organizare si functionare al ORDINULUI PRACTICIENILOR DE
MEDICINA COMPLEMENTARA / ALTERNATIVA din ROMANIA
Biroul Central al Ordinului Practicienilor de Medicina Complementara/Alternativa din
Romania in temeiul:
- Legii nr. 118/2007 privind organizarea si func_ionarea activita_ilor si practicilor de
medicina complementara/alternativa publicata in Monitorul Oficial din 08.08.2007;
- Statutului de infiintare legala, organizare si functionare a O.P.M.C.A. (Ordinului
Practicienilor de Medicina Complementara/Alternativa) din Romania inregistrat la
Judecatoria Buzau ca persoana juridica fara scop patrimonial si certificat sub nr. 78 din
data de 17.11.2008;
-Codului etic si de practica.al membrilor Asociatiei "ORDINUL PRACTICIENILOR de
MEDICINA COMPLEMENTARA / ALTERNATIVA din Romania"
a adoptat:
Regulamentul de Organizare si Functionare al Ordinului Practicienilor de
Medicina Complementara/Alternativa din Romania.
Capitolul I
Art. 1.
O.P.M.C.A. din Romania s-a constituit la data de 17.11.2008 in baza Legii nr. 118/2007
Infiintarea, inregistrarea, organizarea si functionarea Ordinului Practicienilor de
Medicina Complementara/Alternativa din Romania s-a facut ca persoana juridica fara
scop patrimonial si a fost inregistrata in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor aflat la grefa
Judecatoriei Buzau. O.P.M.C.A. are ca principal obiect de activitate avizarea
profesionala a practicienilor in vederea obtinerii autorizarii de libera practica din partea
Ministerului Sanatatii din Romania, apararea, controlul si supravegherea exercitarii
profesiunii de practician de medicina complementara/alternativa, precum si aplicarea
legilor si regulamentelor care organizeaza si reglementeaza exercitiul profesiei.
(2) Ordinul Practicienilor de Medicina Complementara / Alternativa din Romania este
autonom in raport cu orice autoritate publica sau persoana juridica de drept privat si isi
exercita atributiile fara posibilitatea vreunei imixtiuni.
(3) Ordinul Practicienilor de Medicina Complementara / Alternativa din Romania.

LEGISLATIE MEDICINA COMPLEMENTARA/ALTERNATIVA - Legea nr. 118/2007

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E
privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor
de medicină complementară/alternativă
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege are drept scop reglementarea activităţilor şi
practicilor de medicină complementară/alternativă care vizează
prevenirea îmbolnăvirilor, promovarea sănătăţii, vindecarea bolilor şi
optimizarea din punct de vedere biopsihosocial şi spiritual a fiinţei
umane.
Art. 2. - În sensul prezentei legi, medicina complementară şi/sau
alternativă cuprinde acele practici de îngrijiri de sănătate care nu sunt
integrate în sistemul principal al serviciilor medicale de sănătate şi sunt
folosite ca terapii adjuvante sau pot înlocui terapiile clasice. Practicile şi
activităţile de medicină complementară/alternativă au la bază teoriile,
credinţele şi experienţa diferitelor culturi naţionale folosite pentru
prevenirea, diagnosticul şi tratamentul bolilor somatice şi psihice.
Art. 3. - (1) Domeniul medicinei complementare/alternative
cuprinde practici şi terapii naturiste, biologice, de nutriţie, terapii
manuale, bioelectromagnetice şi energetice.
2
(2) Principalele domenii de practică ale medicinei
complementare/alternative recunoscute pe plan mondial sunt prezentate
în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Alte domenii de
practică în medicina complementară/alternativă pot fi stabilite prin ordin
al ministrului sănătăţii publice. Pentru fiecare din aceste domenii se vor
crea de către asociaţiile din fiecare domeniu, în cazul în care nu există
deja, standarde ocupaţionale care se revizuiesc periodic şi se aprobă
conform reglementărilor legale în vigoare.
CAPITOLUL II
Dreptul de practică şi organizarea activităţilor de medicină
complementară/alternativă
Art. 4. - (1) Activităţile şi practicile de medicină complementară/alternativă
pot fi exercitate de următoarele categorii profesionale, în condiţiile prevăzute de
lege:
a) medici , medici dentişti şi farmacişti;
b) psihologi;
c) absolvenţi ai altor instituţii de învăţământ superior.
(2) Pentru a deveni practicieni de medicină complementară/alternativă,
persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să posede autorizaţia de liberă
practică eliberată conform legii de către Ministerul Sănătăţii Publice cu avizul
Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar.
Art. 5. - Autorizaţia de liberă practică de medicină complementară/alternativă
se eliberează pe baza următoarelor acte:
a) diploma eliberată de instituţia de învăţământ superior sau
atestatul ori certificatul de pregătire specifică în domeniu;
b) certificat de cazier judiciar;
c) certificat de sănătate;
d) avizul Ordinului Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă.
Art. 6. - (1) În vederea exercitării medicinei complementare/alternative,
practicianul de medicină complementară/alternativă aderă la Ordinul
Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă.
3
(2) Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă se
organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională, neguvernamentală,
apolitică, având ca obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei
de practician de medicină complementară/alternativă.
(3) Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă
se organizează şi funcţionează la nivel teritorial şi naţional.
(4) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Ordinului
Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă se aprobă prin
ordin al ministrului sănătăţii publice .
(5) Autorizaţia de liberă practică a practicienilor de medicină
complementară/alternativă se reînnoieşte obligatoriu la interval de 3 ani
de către Ministerul Sănătăţii Publice cu avizul Centrului Naţional de
Perfecţionare în Domeniul Sanitar.
Art. 7. - Practicarea acupuncturii, a homeopatiei, a apiterapiei, a
fitoterapiei, a chiropracticii şi a osteopatiei, a medicinei tradiţionale
orientale este permisă numai medicilor, medicilor dentişti sau, după caz,
farmaciştilor şi este reglementată de Ministerul Sănătăţii Publice, prin
norme.
Art. 8. - Practicianul de medicină complementară/alternativă care
nu posedă diplomă de medic, medic dentist sau, după caz, farmacist sau
care nu a obţinut autorizaţie de liberă practică în domeniul respectiv este
obligat să efectueze o pregătire specifică de scurtă durată recunoscută de
Ministerul Sănătăţii Publice, corespunzător standardelor ocupaţionale
aprobate prin reglementările legale în vigoare.
Art. 9. - (1) Practicianul de medicină complementară/alternativă
care nu este medic, medic dentist sau, după caz, famacist nu poate
exercita anumite activităţi şi practici medicale stabilite de către
Ministerul Sănătăţii Publice şi Colegiul Medicilor din România şi nu
poate folosi titlurile de doctor, medic, medic dentist sau, după caz,
farmacist.
(2) Medicii, medicii dentişti sau, după caz, farmaciştii practicieni
de medicină complementară/alternativă cu autorizaţie de liberă practică
eliberată de Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor
4
Dentişti din România sau Colegiul Farmaciştilor din România pentru un
anumit domeniu, pot trata anumite afecţiuni corespunzătoare domeniului
respectiv şi pot prescrie anumite medicamente/tratamente complementare şi/sau
alternative conform metodologiei stabilite de către Ministerul Sănătăţii Publice
potrivit reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
(3) Practicienii autorizaţi în domeniul medicinei complementare/
alternative care nu sunt medici, medici dentişti sau, după caz, farmacişti
pot interveni, după caz, în completarea şi/sau continuarea terapiilor
medicale, conform unor reguli precise de procedură numai cu acordul
scris al pacientului, la recomandarea scrisă a unui medic .
Art. 10. - Practicianul de medicină complementară/alternativă are
dreptul să folosească numai cunoştinţele, mijloacele şi metodele pentru
care este autorizat şi atestat, conform standardului ocupaţional aprobat
din domeniul respectiv.
Art. 11. - (1) Tehnicile şi practicile de medicină complementară/alternativă se
desfăşoară în cabinete de terapie complementară/alternativă organizate
conform legii ca societăţi comerciale sau activităţi independente
desfăşurate de persoane fizice, cu acest obiect de activitate.
(2) Medicii, medicii dentişti sau, după caz, farmaciştii practicieni
de medicină complementară/alternativă îşi pot organiza cabinete
medicale conform legii.
(3) Denumirea de „centru de îngrijiri de sănătate” nu poate fi
utilizată dacă nu există cel puţin un angajat medic sau asistent medical.
Art. 12. - Practicarea medicinei complementare/alternative este
permisă şi în anumite instituţii medicale alături de medicina clasică,
alopată, pe baza normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice şi
Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din
România şi Colegiul Farmaciştilor din România.
Art. 13. - Practicianul de medicină complementară/alternativă este
obligat să ţină evidenţa pacienţilor trataţi, a metodelor şi a mijloacelor de
tratament folosite pentru fiecare caz.
5
Art. 14. - (1) Prepararea, producerea şi distribuţia remediilor
folosite de medicina complementară/alternativă este strict reglementată
de Ministerul Sănătăţii Publice.
(2) Autorizaţia pentru producerea şi distribuţia remediilor se
eliberează de către Ministerul Sănătăţii Publice.
Art. 15. - Vânzarea produselor homeopatice, a medicaţiei
complementare/alternative şi a altor remedii se face în unităţile
farmaceutice autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice şi în magazine
autorizate corespunzător normelor legale.
CAPITOLUL III
Drepturile şi accesul pacienţilor la terapii şi practici de medicină
complementară/alternativă
Art. 16. -Toate persoanele au acces liber la tratamente şi practici
de medicină complementară/alternativă, reglementate conform legii.
Art. 17. - Persoanele care se adresează unui practician de medicină
complementară/alternativă beneficiază de tratament de medicină
complementară/alternativă numai după exprimarea, în scris, a acordului
de voinţă.
Art. 18. - (1) Persoanele care se adresează unui practician de
medicină complementară/alternativă beneficiază de confidenţialitatea
datelor privind starea de sănătate.
(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) trebuie să primească informaţii
scrise, accesibile şi uşor de înţeles, pentru a cunoaşte beneficiile şi
riscurile la care se expune.
Art. 19. - Practicile şi procedurile de care beneficiază persoanele
tratate de medicii, medicii dentişti sau, după caz, farmaciştii practicieni
de medicină complementară/alternativă sau de practicienii autorizaţi în
domeniul medicinei complementare/alternative sunt stabilite de
Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,
6
prevăzute în Contractul - cadru şi sunt decontate din bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
CAPITOLUL IV
Organizaţii profesionale ale practicienilor de medicină
complementară/alternativă şi controlul exercitării activităţilor
Art. 20. - În cadrul Ordinului Practicienilor de Medicină
Complementară/Alternativă funcţionează comisii de specialitate pentru
fiecare domeniu de practică de medicină complementară/alternativă,
care au obligaţia să reglementeze activitatea profesională a practicienilor
din fiecare domeniu specific.
Art. 21. - (1) Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă
este obligat să elaboreze Codul de Etică Profesională, cu sprijinul comisiilor de
specialitate .
(2) Codul de Etică Profesională cuprinde drepturile de practică,
sancţiunile disciplinare pentru incompetenţă profesională, restricţii de
practică în caz de incompatibilitate sau de afectare a sănătăţii
pacientului.
Art. 22. - Evidenţa practicienilor de medicină complementară/alternativă se
ţine în Registrul Unic al Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă care
se păstrează la sediul Ordinului Practicienilor de Medicină
Complementară/Alternativă şi se comunică obligatoriu Centrului Naţional de
Perfecţionare în Domeniul Sanitar.
Art. 23. - Ministerul Sănătăţii Publice, Colegiul Medicilor din
România, Colegiul Medicilor Dentişti din România şi Colegiul
Farmaciştilor din România stabilesc, cu consultarea Ordinului
Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă curriculum de
studii pentru instituţiile care pregătesc practicieni de medicină
complementară/alternativă pentru a garanta nivelul de calificare.
Art. 24. - (1) Ministerul Sănătăţii Publice înfiinţează, în cadrul
Centrului Naţional de Perfecţionare din Domeniul Sanitar,
7
Departamentul de medicină complementară/alternativă care îndrumă şi
controlează activităţile în domeniu, inclusiv pregătirea profesională a
practicienilor de medicină complementară/alternativă.
(2) Departamentul de medicină complementară/alternativă
acreditează furnizorii şi programele de formare profesională pentru
practicienii de medicină complementară/alternativă.
CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 25. - Încălcarea prevederilor prezentei legi, inclusiv culpa
profesională, atrage răspunderea patrimonială, disciplinară, civilă,
contravenţională sau penală, după caz.
Art. 26. - În aplicarea prezentei legi Ministerul Sănătăţii Publice
emite norme metodologice, în termen de un an de la publicarea prezentei
legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 27. - În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a normelor
metodologice prevăzute la art. 26, toţi practicienii de medicină
complementară/alternativă care desfăşoară sub orice formă activităţi şi
practici de medicină complementară/alternativă vor fi supuşi procedurilor de
autorizare prevăzute de prezenta lege.
Art. 28. - Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la publicarea în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 29. - La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii
contrare se abrogă.
8
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu
respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia
României, republicată.
PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
PREŞEDINTELE
SENATULUI
Bogdan Olteanu
Nicolae Văcăroiu
Bucureşti, 2 mai 2007
Nr. 118