CARACTERISTICI UIMITOARE ALE CORPULUI UMAN http://www.prostemcell.ro/54-sfaturi-si-intrebari/4640-corpul-omenesc.html?start=15

CARACTERISTICI UIMITOARE ALE CORPULUI UMAN

În urma proiectului „Genomul uman”, s-a constatat că ADN-ul uman conţine 23.000 de gene, mult mai puține decât se credea.
Corpul uman conține aproximativ 5 litri de sânge.
70% din corpul uman este apă. La naștere, 80% din greutatea nou născutului este apă.
Când cantitatea de apă din corp se reduce cu 2%, îți va fi sete, dacă scade cu 10%, ai halucinații, iar dacă pierzi 20% din apă, mori.
Odată la 7 ani, corpul își înlocuiește aproape toate celulele.
Durata vieții unei celule intestinale este de 12 ore. Cea a unei celule a peretelui stomacal, 2 zile. O celulă a pielii trăiește 4 săptămâni. O celulă nervoasă poate trăi până la 60 de ani.
În corpul uman sunt peste 1.200 de km de vase de sânge, iar capilarele unui adult, puse cap la cap, ar ajunge pentru înconjurul Pământului de aproape 4 ori. Numai un plămân conţine peste 300 de miliarde de vase capilare. Dacă ele ar fi puse cap la cap, s-ar întinde pe o distanţă de 2.400 km.
Jumătate din greutatea nou-născutului este câștigată în ultimele 7 săptămâni de sarcină.
Nevoile medii de somn sunt de 14-22 ore pe zi la un copil până la o lună, 13-15 ore la unul spre 1 an, 10-12 ore până la 6 ani, 9 ore la 12 ani și 7 ore și jumătate la un om adult.
În primul an de viață, un nou născut fură din perioada de somn a părinților 400-700 de ore.
Media duratei unui vis la om este de 4-5 minute, iar majoritate viselor sunt alb-negru.
Un adult are mai puţine oase în corp decât un copil. Ne începem viaţa cu 300 de oase dar, pentru că anumite oase se unesc în timpul creşterii, la maturitate mai avem doar 206. Dintre acestea, mai mult de jumătate se află în mâini şi picioare. Un picior are 26 de oase.
Oasele umane sunt foarte rezistente și pot suporta greutăți mari fără a fi rupte sau strivite. Femurul, în consistența sa osoasă, este mai tare decât betonul.
Dinții unui om sunt tari ca piatra, iar mandibula este cel mai dur os din organism.
Osul hioid, care susține mușchiul limbii este singurul os din corp care nu atinge niciun alt os.
Degetele mari de la picioare sunt printre cele mai importante structuri ale corpului nostru. Datorită lor, un om îşi poate păstra poziţia verticală şi-şi poate menţine echilibrul.
Piciorul unui om conține 250.000 glande sudoripare.
Când doarme, un om se lungește cu cca 8 milimetri, pentru ca dimineaţa să revină la înălțimea iniţială. Motivul este forţa gravitaţională care acţionează asupra cartilagiilor.
Testiculele unui bărbat produc 10 milioane de spermatozoizi în fiecare zi - suficient pentru ca acesta să poată repopula planeta în doar 6 luni.
Ovarele conţin cca jumătate de milion de ovule. Cu toate acestea, doar 400 dintre ele au ocazia de a da naştere unei noi vieţi.
Cea mai mare celulă a corpului uman este ovulul, iar cea mai mică, spermatozoidul.
Aşa cum amprentele digitale sunt unice, și amprenta limbii fiecărei persoane este unică.
Dacă saliva nu poate dizolva ceva, atunci nu-i putem simți gustul.
Chiar dacă nu este la fel de sensibil precum cel al unui câine, nasul uman poate percepe până la 50.000 de mirosuri diferite.
În ureche există cca 4.000 de glande generatoare de ceară.
Urechile pot distinge peste 300.000 de tonalități.
Toți bebelușii se nasc cu ochii albaștri.
Ochiul uman este capabil să distingă cca 1 milion de culori diferite şi să obţină mai multe informaţii decât cel mai performant telescop construit vreodată.
Când o persoană moare, văzul este primul care dispare, iar auzul este ultimul simț perceput.
Cel mai mare și mai greu organ al corpului este pielea. Ea cântărește cca 3 kg și poate acoperi, în cazul unui adult, o suprafaţă de 2 m². În timpul vieţii, un om pierde până la 18 kg de piele moartă.
Pe un cm² de piele se află cca 3 milioane de celule, 5.000 de receptori, 15 glande sebacee, 200 fibre pentru durere, 10-25 receptori tactili și corpusculi termosensibili, 4 metri de fibre nervoase, 1 metru de vase sanguine și peste 100 de glande sudoripare.
În corpul fiecăruia dintre noi trăiesc bacterii a căror greutate totală atinge 2 kg. Numai în gură, un om are până la 40.000 bacterii. Fiecare centimetru pătrat de piele conţine cel puţin 32 de milioane de bacterii. Din fericire, cele mai multe sunt inofensive.
Picioarele conţin peste 500.000 de glande sudoripare, care pot elimina până la jumătate de litru de transpiraţie pe zi.
Când atingem un obiect, semnalul circulă prin corp prin intermediul nervilor cu peste 200 km/h.
Aproximativ 50.000 de celule din corpul tău au murit şi au fost înlocuite chiar în timp ce citești acest articol. Scheletul tău este unul nou la fiecare 3 luni şi ai o piele nouă în fiecare lună.
Sunt necesare cca 200.000 de încruntări pentru apariția unui rid permanent pe frunte.
Fără pigmenți, pielea noastră ar fi excesiv de albă. Însă vasele sanguine de la suprafața pielii adaugă un strop de roșu. Pigmentul galben și melanina sepia sunt create de razele ultraviolete. Aceste 4 nuanțe sunt amestecate pentru a da naștere culorilor de piele pentru toate rasele.
Unghiile de la mâini cresc în medie de 6 ori mai repede decât cele de la picioare.
Părul uman crește anual în medie cu 10 cm, iar unghia cu 6 cm.
Locul în care părul uman creşte cel mai repede este barba. Bărbații petrec 3.300 ore din viață pentru a se bărbieri. Dacă nu ar fi bărbierită, barba ar putea ajunge la 9 metri într-o viață de om.
Unghiile şi părul sunt alcătuite din aceeaşi substanţă: cheratina.
O persoană pierde, în medie, 50 de fire de păr pe zi şi peste 10 miliarde de particule de piele moartă. Un fir de păr poate suporta o greutate de 100 de grame.
Culoarea părului depinde de un pigment numit melanină. Pe măsură ce îmbătrânim se secretă tot mai puțină melanină și se formează mici bule de aer, apărând astfel aspectul cărunt al părului.
Un bărbat obișnuit mănâncă în jur de 50 de tone de alimente şi bea circa 50.000 de litri de lichide de-a lungul vieții pentru a-și menține o greutate de 80 de kg.
Un om poate rezista până la 40 de zile fără mâncare, 6 zile fără apă şi 6 minute fără aer. El nu poate rezista fără să doarmă mai mult de 11 zile. Acestea însă sunt limitele maxime, care depind atât de factorii de mediu, cât și de condiția fizică a individului.
Dacă ați mânca fiind așezați în cap, mâncarea s-ar duce în sus, deoarece mușchii esofagului vor continua să împingă mâncarea către stomac.
Acidul gastric pe care stomacul omului îl produce pentru a digera mâncarea este atât de puternic, încât poate dizolva o lamă de ras. Din fericire pentru noi, celulele din mucoasa gastrică a stomacului se înnoiesc la 2-4 zile, nelăsând timp acizilor să le dizolve. Stomacul trebuie să-și refacă rapid mucoasa de protecție, pentru a evita auto-digerarea cauzată de propriii acizi.
Stomacul unui adult poate cuprinde până la 1,5 litri de hrană.
Intestinul gros are o lungime de 1,5 m și un diametru de 6,5 cm. Intestinul subțire are o lungime de 7-8 m și un diametru de 3 cm.
Durata medie a digestiei în intestinul subțire este de 4 ore. În intestinul gros, mâncarea este apoi digerată de la 4 ore până la 3 zile.
Mâncarea ajunge în 8 secunde din gură în stomac. În medie, stomacul digeră o masă bogată în grăsimi în 6 ore, în timp ce pentru o masă bogată în carbohidrați îi sunt necesare doar 2 ore.
Muşchii ochiului se mişcă de cca 100.000 de ori/zi. Pentru a vă imagina ce înseamnă acest lucru, gândiţi-vă că echivalentul unui asemenea efort pentru muşchii picioarelor înseamnă un traseu de 80 km zilnic.
Mușchiul ochiului este cel mai rapid. El se poate contracta în mai puțin de o sutime de secundă.
Pentru a te încrunta, foloseşti 43 de mușchi ai feței. Pentru a zâmbi, nu ai nevoie decât de 17.
Cel mai mare mușchi este latissimus dorsi, un mușchi plat de pe spate care intră în acțiune în timpul mișcării brațului.
Cel mai puternic mușchi din corpul uman este limba.
Corpul folosește 300 de mușchi pentru a sta în poziție dreaptă și 200 de mușchi când pășește.
Dacă toți cei 600 de mușchi ai corpului uman s-ar încorda în același timp și în aceeași direcție, omul ar putea ridica o greutate de 25 de tone.
Peste 70% din bolile existente în lume se transmit prin secrețiile nasului și ale gâtului.
Aorta este cel mai mare vas sanguin din corpul uman. În cazul unui om adult, ea are diametrul unui furtun de grădină. La polul opus se află capilarele. Acestea sunt atât de subţiri, încât este nevoie de 10 astfel de vase, puse unul lângă altul, pentru a egala grosimea unui fir de păr.
Mărimea inimii unui om este egală cu cea a propriului pumn.
O picătură de sânge are nevoie de doar 30 de secunde pentru a face un circuit complet al corpului.
Inima bate de cca 2.700.000.000 de ori de-a lungul vieții. Ea continuă să bată și după ce este scoasă din corp. Chiar dacă este tăiat în bucăți, mușchiul inimii va continua să bată un timp.
Inima pompează mai mult de 6 litri de sânge pe minut, adică 10.000 de litri pe zi.
Inima femeii bate ceva mai repede decât a bărbatului.
În momentul primei respirații, un nou născut inspiră de 50 de ori mai puternic decât un adult.
Viteza aerului eliminat în timpul unui strănut este de 160 km/h. Nu se poate strănuta cu ochii deschiși.
Un om inspiră şi expiră de circa 23.000 de ori pe zi.
Plămânul drept reţine întotdeauna mai mult aer decât cel stâng.
O persoană obișnuită respiră cam 74 de milioane de litri de aer de-a lungul vieții.
Capul unui copil cântăreşte cât un sfert din greutatea corpului lui. La maturitate, capul reprezintă doar a opta parte din greutatea trupului.
În momentul naşterii, creierul unui copil conţine circa 14 miliarde de celule, număr care nu mai creşte până la sfârşitul vieţii. Creșterea creierului se oprește în jurul vârstei de 15 ani.
După vârsta de 25 de ani, creierul uman începe să piardă până la 100.000 de celule zilnic. După 50 de ani, creierul uman îşi reduce simţitor volumul.
În prima lună de viaţă, un copil învaţă atât de multe lucruri, încât sinapsele din creierul său cresc de la 50 de miliarde la 1.000 de miliarde. Dacă şi corpul lui s-ar dezvoltă cu aceeaşi viteză, copilul ar cântări 77 de kilograme după numai o lună de viaţă.
Din cantitatea imensă de informație primită de creier, doar 126 biți/secundă sunt receptați în mod conștient, restul fiind receptați de subconștient.
Creierul uman generează într-o zi mai multe impulsuri electrice decât toate telefoanele mobile din lume la un loc. Numărul de neuroni din creierul uman ajunge la 100 de miliarde. Matematicianul John von Neumann a calculat că mintea umană poate înmagazina 280 de mii de miliarde de biți de memorie. Celulele creierului uman pot stoca de 5 ori mai multă informație decât Enciclopedia Britanică. Creierul este mult mai activ noaptea decât în timpul zilei.
Creierul continuă să transmită impulsuri electrice timp de 37 de ore după moarte.
Pentru a desfășura procesul gândirii, creierul are nevoie de mari cantități de energie. De aceea, după un intens proces de gândire, simțim aceeași oboseală ca și în cazul muncii fizice.
Atenția acordată jocurilor video consumă tot atâtea calorii cât mersul pe jos cu 3,5 km/oră.
Media înălțimii la femei este cu cca 10 cm mai mică decât media înălțimii la bărbați.
Bărbaţii mai scunzi de 1,28 m şi femeile mai scunde de 1,18 m sunt considerați pitici.
Femeile clipesc de două ori mai des decât bărbaţii.
Din punct de vedere fizic, o femeie este aptă de a naște 35 de copii de-a lungul vieții.
Femeia secolului 17 dădea naștere în medie la 13 copii.
Organismul unei femei are nevoie o oră în plus de somn față de cel al unui bărbat.
Oamenii sunt singurii care fac sex stând față în față.
Durerea de cap nu este o scuză bună pentru a nu face sex, deoarece endorfinele eliberate în timpul actului sexual au efect analgezic. Sărutul îmbunătățește aspectul pielii, ajută circulația și alină durerile de cap.
O persoană din 2 miliarde va atinge vârsta de 116 ani.

UN PAS IMPORTANT!

Sa speram ca vom putea introduce bioenergia ca fiind o solutie in vindecarea bolilor!

ARTICOL PUBLICAT IN REVISTA SINDICATULUI ANGAJATILOR BNR IN 08 MARTIE 2013

SANATATEA EMOTIONALA-CHIRURGIA EMOTIONALA APLICATA BOLILOR INCURABILE

Drogurile care te fac sa te simti bine sunt aproape irezistibile. De la cafeina la cocaina, omul este intr-o continua cautare dupa ceva care sa-l ajute sa se elibereze de sub stresul paralizant si presiunile strivitoare care alcatuiesc atat de mult din viata moderna. insa, in timp ce dole privind nocivitatea acestor substante se aduna tot mai mult, oamenii de stiinta descopera ca un organism sanatos este capabil sa-si fabrice singur substante euforizante, lipsite de efecte daunatoare si capabile sa promoze sanatatea.

Este posibil ca organismul nostru sa fabrice droguri\"?
Da. Daca prin drog se intelege o substanta chimica, atunci organismul uman produce mii de droguri in fiecare zi. Daca prin drog se intelege o substanta folosita pentru a trata o boala, raspunsul este tot afirmativ. Organismul uman se afla angajat intr-un permanent efort de a se vindeca pe sine.

Ce fel de substante euforizante produce organismul uman ?
Cele mai puternice substante de acest fel sintetizate in laborator sunt narcoticele. Narcoticele blocheaza transmiterea durerii si produc senzatii extreme de bine, de euforie. Tocmai de aceea sunt foarte utile pentru combaterea durerilor intense, ineviile. In timp insa, ele pot deveni nocive si dau dependenta,
Relativ recent, oamenii de stiinta au descoperit ca organismul isi fabrica substante similare narcoticelor pentru uz propriu. Aceste substante pot fi grupate sub termenul general de endorfine.
Sunteti curiosi sa vedeti acesti hormoni in actiune? Nu aveti decat sa observati, cu prima ocazie in care va loviti cu piciorul de ceva tare, cat de repede scade in intensitate durerea de la inceput si cum se instaleaza in locul ei o senzatie de amorteala binefacatoare. Persoanele ranite in accidente de circulatie sau soldatii raniti in timpul luptei rareori isi dau seama de la inceput cat de grav sunt raniti. Unii sportivi pot suferi chiar fracturi in focul competitiei, fara sa simta nici o durere pana ce partida nu s-a incheiat. Toate acestea sunt exemple in care putem vedea endorfinele la lucru.
Cu ani in urma, dr. Hans Selye a constatat ca teama si mania pot declansa o descarcare masiva de adrenalina in organism. Ratiunea acestei descarcari este cresterea disponibilului de energie, care permite persoanei in cauza fie sa lupte cu, fie sa fuga de sursa pericolului.
Cercetari ulterioare au aratat ca frica si mania pot prejudicia organismul, daca persista timp mai indelungat. De asemenea, si alte emotii negative - durerea, ura, amaraciunea si resentimentele -, in cazul in care se prelungesc in timp, pot epuiza mecanismele de supravietuire in conditii de urgenta si pot slabi apararea organismului impotriva bolilor.

Daca emotiile negative pot fi distructive, ce se poate spune despre asa-numita gandire pozitiva?
Norman Cousins a deschis calea catre un domeniu complet nou atunci cand a reusit sa se vindece de o boala fatala, incurabila, folosind ca mijloace terapeutice emotii pozitive, ca rasul, bucuria, dragostea, recunostinta si credinta - alaturi de alte metode terapeutice de bun-simt. De atunci incoace, specialistii in materie de psihoneuroimunologie au izolat multe dintre substantele pe care creierul le secreta sub influenta acestor emotii. Ele nu sunt altceva decat endorfine, iar printre efectele lor majore se numara favorizarea insanatosirii, intarirea sistemului imunitar si mult dorita si minunata senzatie de bine.

Vreti sa spuneti ca organismul nostru produce substante care pot fie vindeca, fie vatama?
Emotiile constituie o parte cu totul speciala a umanitatii noastre. Emotiile negative favorizeaza imbolnavirea, in timp ce emotiile pozitive exercita un efect benefic asupra fiecarei parti a organismului. De exemplu, orice medic stie ca nu trebuie sa inchida usa sperantei pacientilor aflati in ultimele stadii de suferinta. Medicul care, plin de interes si compasiune pentru starea pacientului, ii spune acestuia cu incredere si optimism: "Presimt ca dumneavoastra sunteti tocmai acel unul din zece care invinge aceasta boala" va ramane deseori surprins sa constate ca profetia sa s-a implinit. insa aceasta este cu totul altceva decat a spune: "Aveti numai o sansa din zece de a supravietui".

Ce altceva poate favoriza sinteza acestor hormoni?
Stim deja de multa vreme ca exercitiul fizic este benefic pentru organism. Insa oamenii de stiinta au observat, la un moment dat, ca starea de bine care urmeaza dupa efectuarea exercitiilor fizice nu putea fi explicata doar prin efectul de crestere a formei fizice. Se mai petrecea si altceva, si acest altceva s-a dodit a fi o crestere a productiei de endorfine.
De unde putem sti ca aceste stari sau senzatii de bine nu sunt doar un rezultat al gandiriipozitive?
Atat efectul narcoticelor, cat si cel al endorfinelor pot fi anulate de catre o anumita substanta chimica, pe care medicii o folosesc in tratamentul abuzului de droguri. Daca se da aceasta substanta unei persoane a carei durere era calmata cu morfina, durerea va reaparea aproape imediat. In mod similar, daca se administreaza aceasta substanta unei persoane care se simte excelent ca urmare a productiei proprii de endorfine, starea de bine a acestei persoane va disparea ca prin farmec. Pur si simplu.
Secretia de endorfine creste ca urmare a gandirii pozitive. Rezolvarea conflictelor, alungarea urii si resentimentelor, cultivarea unor atitudini iertatoare, generoase si recunoscatoare, descoperirea unei credinte puternice - hranirea unor astfel de emotii este in masura sa creasca semnificativ productia de endorfine la nivelul creierului si sa intareasca abilitatea organismului de a rezista asaltului bolilor. Iar daca la acestea mai adaugam o plimbare zilnica, este ca si cum am adauga glazura unei prajituri.